Alături de faptul că ele reprezintă o parte esenţială pentru dovedirea NVQ, există un motiv foarte solid pentru pregătirea acestor planuri de acţiune deoarece, indiferent de cât de bune sunt intenţiile, obiectivele personale pot scăpa uşor sau pot fi date la spate.
Gândiţi-vă la anul care a trecut. Câte din hotărârile luate de Anul Nou aţi reuşit de fapt să le ţineţi, sau pur şi simplu aţi vrut să încercaţi? Managerii-proprietari sunt oameni foarte ocupaţi şi, în cazul lor, este chiar mai important să facă o declaraţie de intenţie publică sau tangibilă, sub forma unui plan de acţiune de auto-dezvoltare, pentru a se asigura că aceasta nu va fi uitată sau pusă la dosar sub stresul exercitat de muncă.
Continut plan
Îndemânări/ competenţe de îmbunătăţit |
Activităţi/Metode de îmbunătăţire |
Mijloace de măsurare a realizărilor |
Grad de succes/Motive ale eşecului |
Exemplu: Delegare eficientă – munca trebuie să fie delegată pentru a elibera timp pentru alte activităţi manageriale |
Examinarea activităţilor zilnice/săptămânale pentru a vedea care din acestea pot fi date altcuiva. Selectarea personalului potenţial şi evaluarea gradului în care aceştia sunt potriviţi pentru asumarea responsabilităţii luate, ca şi evaluarea eventualelor nevoi de pregătire profesională etc. Definirea obiectivelor personalului şi a modului în care realizările şi progresele lor vor fi monitorizate şi evaluate în comparaţie cu ţintele propuse. Examinarea volumului muncii proprii. |
Progresează munca dată altcuiva potrivit de bine? Dacă nu, de ce nu? Mai există multe treburi pe care poţi să le încredinţezi altcuiva? Ce altceva fac cu timpul meu? Examinarea realizărilor după 30 de zile şi apoi după 60 de zile. |
Mai sunt alte lucruri pe care le poate face altcineva? Ce probleme au intervenit? |
Planul de acţiune pentru autodezvoltare.
Alt motiv pentru folosirea unui plan de acţiune este acela de a oferi un mijloc de monitorizare a realizărilor în mod regulat şi de a stabili date precise pentru examinarea datelor.
Ca să facem o analogie: de câte ori n-aţi auzit pe cineva spunând „O să încep să slăbesc şi intenţionez să scap de 20 de kilograme”? Bine, când vei începe, chiar acum sau după petrecerea la iarbă verde de săptămâna viitoare? Când vei slăbi cele 20 de kilograme, până luna viitoare, anul viitor, sau până la Crăciunul din anul 2019? Cât de des vei verifica progresele, zilnic, săptămânal, lunar, niciodată? Şi dacă reuşeşti să atingi ceea ce ţi-ai propus, cum te poţi asigura că nu te vei îngrăşa din nou?
Răspunsul este uşor: „Eu voi folosi planul meu de acţiune pentru a stabili scopuri precise şi analiza datelor pentru a monitoriza realizările şi a scoate în evidenţă orice problemă sau motiv al eşecului, împreună cu acţiunile corectoare necesare”. Ei bine, nu este acesta modul exact în care organizaţia Controlul Greutăţii îşi ajută membrii să reuşească, dacă facem abstracţie de o formă uşor diferită şi de un pic de mai mult sentiment de vinovăţie pentru motivaţie?
Ca atare, pentru a examina procesul de planificare a acţiunii:
1. Ce calificări/deprinderi care lipsesc vreau să procur? Ce competenţe vreau să îmbunătăţesc? Faceţi o listă.
2. Ce metode sau activităţi voi prelua ca să facilitez dezvoltarea acelor deprinderi şi competenţe profesionale? Din nou, listaţi-le şi revedeţi-le ca să vă asiguraţi că ele sunt ceea ce trebuie să fie.
3. Cum voi măsură progresele sau succesul? Stabiliţi ţinte precise şi date de examinare a lor şi stabiliţi datele ţintă de realizare a lor. Definiţi criteriile pentru succes!
4. Cât de bine a mers acest proces? Ce probleme au fost întâmpinate? Care au fost motivele pentru succes sau eşec. Unde mă duc eu de aici?
Procesul auto-evaluării nu este nici pe departe o activitate pe care s-o faceţi doar când porniţi o nouă afacere. Este o măsură a unui manager eficient care-şi analizează în mod regulat îndemânările profesionale şi capacităţile personale. Dacă ai fi angajat de o mare întreprindere, cu siguranţă ai fi implicat într-o formă anumită de sistem de evaluare anuală sau bianuală.
Puteţi să elaboraţi planuri pentru un asemenea sistem în cadrul propriei afaceri. Atunci, de ce să nu faci o evaluare regulată asupra ta însuţi? Auto-evaluarea nu este doar un proces de descoperire a golurilor de competenţe profesionale şi a nevoilor de acoperire a lor, ci se referă de asemenea la…
Realizările globale în calitate de manager
• În ceea ce priveşte atingerea standardelor: respectarea obiectivelor şi a termenelor limită, asigurarea unei calităţi constante a muncii, atingerea ţintelor, asigurarea satisfacţiei clientului şi menţinerea ei.
• În ceea ce priveşte utilizarea eficientă a timpului: organizarea muncii în funcţie de priorităţi, delegarea şi alocarea în mod eficient a muncii, monitorizarea progreselor acesteia şi evitarea activităţilor care irosesc timp.
• Ca parte a autodezvoltării: îmbunătăţirea şi actualizarea deprinderilor şi abilităţilor profesionale, îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale personale; acesta este procesul descris drept Dezvoltarea Profesională Continuă (DPC).
• În stilul managementului: angajarea şi diversificarea stilurilor de conducere în funcţie de nevoile situaţiei (autocratic, democratic etc.); proactiv şi în control, gândind la ce aveţi în faţă şi anticipând probleme mai curând decât să reacţionaţi şi să fiţi în mod constant acuzator când sunt probleme.