Comerciant singur/pe cont propriu

A fi comerciant singur/pe cont propriu nu este pur şi simplu cazul unui singur om care lucrează, deoarece mulţi particulari angajează de fapt un anume personal – gândiţi-vă la unii din constructori sau comercianţi locali. Statutul comer­ciantului singur înseamnă că persoana care deţine şi conduce afacerea este singura persoană responsabilă pentru profiturile, pierderile, obligaţiile legale şi statutare etc. ale întreprinderii sale.

Parti pozitive:

  • acest comerciant pe cont propriu nu trebuie să răspundă faţă de nimeni altcineva (dacă nu e însurat) şi este singurul responsabil pentru luarea de decizii.
  • toate profiturile sunt reţinute de proprietari şi el poate stabili orele de lucru, durata vacanţei etc.
  • Cu ajutorul unui bun contabil el poate, de aseme­nea, să micşoreze taxele datorate, pentru că ei sunt impozitaţi în funcţie de profiturile afacerii mai curând decât în funcţie de salarii sau de banii obţinuţi din afacere.
  • De fapt, funcţio­narea unei astfel de afaceri poate fi foarte simplă.

Parti negative:

Aceasta poate suna foarte atractiv, dar în mod firesc ex­istă şi o parte mai puţin plăcută.

  • Pe lângă însuşirea întregului profit, particularul este direct responsabil pentru toate pier­derile, fără nici un fel de limită la această obligaţie. Dacă afacerea nu merge, atunci creditorii pot să-i ia bunurile per­sonale: casa, maşina, bijuteriile, economiile şi toate posesiu­nile importante. Ordine de poprire pot fi date şi în privinţa câştigurilor ulterioare.
  • Dacă afacerea este suficient de mare pentru a angaja personal, programul de lucru poate fi lung, vacanţele sunt deseori puţine şi adesea nu se acordă nici un sprijin sau se asigură înlocuitor în caz de boală sau accident.
  • Poate este greu să trebuiască să iei singur decizii, fără să existe cineva cu care să poţi discuta problemele sau căruia să-i poţi cere o părere obiectivă şi onestă.
  • Este greu, de aseme­nea, să se strângă capital fără garanţii, deşi această problemă poate fi valabilă pentru majoritatea afacerilor noi.
  • Din punct de vedere legal, dacă particularul nu este subiec­tul unor cerinţe speciale de înregistrare şi de raportare pentru acel tip de comerţ sau industrie (certificat de sănătate pentru furnizorii de alimente), cerinţele statutare sunt destul de sim­ple.

Parteneriatele

Un parteneriat este o afacere care implică doi sau mai mulţi parteneri care muncesc împreună într-o singură afacere. Tipic, relaţia de afacere va lua forma unui contract legal şi a unui acord legal de parteneriat care obligă şi autoritatea financiară locală trebuie să fie in­formată când acest parteneriat începe sau se termină.

Avantaje parteneriate:

Mulţi oameni găsesc securitatea oferită de un parteneriat atractivă.

  • De exemplu, când doi sau mai mulţi oameni mun­cesc împreună există de obicei o mai bună interacţiune a ideilor când trebuie să se ia decizii – două capete sunt mai bune decât unul.
  • Există de asemenea un sprijin reciproc în cazul de boală sau accident, ca şi posibilitatea stabilirii unor programe de lucru şi a vacanţelor mai flexibile.
  • Profiturile sunt reţinute de parteneri şi, o dată împărţite, ele vor fi de obicei mai mari decât cele pe care aceleaşi persoane le-ar putea obţine muncind separat, datorită economiilor câştigate prin împărţirea administrării şi a costurilor lor indirecte şi prin folosirea experienţei şi a specialiştilor.
  • De exemplu, un partener poate fi calificat serios în vânzări, în timp ce altul poate avea abilităţi mai bune financiare şi administrative.
  • Un parteneriat poate, de asemenea, oferi un mijloc de a obţine mai uşor o finanţare sau de a obţine o sumă mai mare.

Dezvantaje parteneriate:

Totuşi, există şi o parte negativă a parteneriatului care nu ar trebui subestimată.

  • Se spune deseori că nu există ceva mai bun decât un parteneriat în afaceri pentru a testa o prietenie sau pentru a despărţi o familie. Diferenţe de opinii se pot naşte în ceea ce priveşte direcţia pe care ar trebui să o ia afacerea sau în ceea ce priveşte cine munceşte mai greu sau mai mult sau cine să ia cea mai mare parte din venit.
  • Divergenţele devin mai vizibile când afacerea este sub presi­une financiară sau când partenerii, individual, sunt presaţi de soţi sau familii.
  • Este greu să convingi partenerul tău de viaţă că nu-ţi poţi permite o vacanţă în anul respectiv deoarece afacerea are nevoie de o nouă camionetă, iar apoi să îţi vezi partenerul de afacere plimbându-se pe Costa del Sol o săptămână mai târziu.
  • Cel mai mare dezavantaj al parteneriatului este răspun­derea personală a partenerilor pentru datoriile afacerii, adică „răspunderea comună şi separată” corespunzător căreia fiecare partener este răspunzător pentru partea sa în orice datorie, ca şi pentru datoria luată ca întreg. Să luăm în considerare urmă­toarele cazuri. Este adevărat, o compensare legală poate fi obţinută, dar costul, dificultatea şi durata procedurii deseori nu justifică efortul.

Concluzie

Concluzia este că trebuie să fiţi foarte siguri de persoana sau persoanele cu care aveţi de gând să vă asociaţi într-un parteneriat.

Puteţi să aveţi încredere totală în ele? Sunt ele oneste? Sunt ele de încredere? Sunt obiectivele lor pentru afacere aceleaşi ca ale voastre? Privesc ei afacerea ca un proiect pe termen lung sau este doar o idee de „a se îmbogăţi rapid” pentru care îşi vor pierde interesul când lucrurile devin dificile. Se compară nivelul investiţiei lor cu al vostru, adică cine îşi asumă cel mai mare risc? Au vreo calificare sau experienţă în afaceri? Ce pot ei să vă ofere astfel încât să nu puteţi să angajaţi pe altcineva?

Aces­tea sunt doar câteva din întrebările la care trebuie să răspundeţi înainte de a lua un angajament de parteneriat pe termen lung.