Cum să faci un Audit SEO – Ghid gratuit
Te-ai întrebat vreodată de ce site-ul tău nu apare suficient de sus în rezultatele Google, chiar dacă ai investit timp și bani în el?
Răspunsul ar putea sta într-un audit SEO amănunțit. Un audit SEO este ca un control tehnic general pentru site-ul tău – îți arată ce funcționează bine și, mai ales, ce probleme îți frânează vizibilitatea în motoarele de căutare și succesul online.
Fie că ai un blog, un magazin online sau orice afacere digitală, acest ghid gratuit și complet te voi învăța cum să faci un audit SEO pas cu pas.
Vei descoperi cum să identifici rapid problemele tehnice, să optimizezi conținutul, să îmbunătățești experiența utilizatorilor și să crești trafic organic.
Pregătește-te să îți duci afacerea la următorul nivel – fără jargon complicat și fără costuri ascunse.
Cuprins
-
Ce este un audit SEO?
-
De ce este important un audit SEO
-
Când și cât de des ar trebui făcut auditul SEO
-
Tipuri de audit SEO (tehnic, on-page, off-page)
-
Pregătirea pentru auditul SEO
-
Auditul Tehnic SEO
-
Verificarea indexării site-ului
-
Robots.txt și Sitemap.xml
-
Structura site-ului și URL-uri canonice
-
Viteza de încărcare și performanța (Core Web Vitals)
-
Optimizarea pentru mobil (Mobile-Friendly)
-
Securitate HTTPS și erori 404
-
-
Auditul On-Page și de Conținut
-
Cuvinte cheie și relevanța conținutului
-
Titluri și meta descrieri optimizate
-
Calitatea și originalitatea conținutului
-
Structura paginilor (heading-uri, liste, format)
-
Link-uri interne și navigație
-
Conținut duplicat și etichete canonice
-
-
Auditul Off-Page (Backlinkuri și Autoritate)
-
Analiza profilului de backlink-uri
-
Calitatea link-urilor și toxinitate
-
Compararea cu competitorii
-
-
Instrumente SEO gratuite pentru un audit
-
După audit: implementare și monitorizare
-
Concluzie
-
Întrebări frecvente (FAQ)
Ce este un audit SEO?
Un audit SEO este o analiză completă a site-ului tău din perspectiva optimizării pentru motoarele de căutare. Practic, reprezintă o evaluare detaliată a tuturor elementelor care pot influența modul în care site-ul apare și performează în rezultatele organice Google, Bing și alte motoare.
Auditul acoperă atât factori tehnici (cum ar fi structura site-ului, viteza de încărcare, erori de cod), cât și factori on-page (cuvinte cheie, conținut, meta tag-uri) și off-page (backlinkuri, autoritatea domeniului). Scopul este de a identifica problemele care blochează vizibilitatea organică și de a oferi soluții concrete pentru îmbunătățire.
Gândește-te la auditul SEO ca la un control periodic al “sănătății” site-ului tău online: în urma lui, vei ști exact ce trebuie reparat, optimizat sau îmbunătățit pentru a atrage mai mult trafic și clienți din căutări.
De ce este important un audit SEO?
Importanța auditului SEO rezidă în faptul că îți arată unde pierzi oportunități în mediul online. Dacă site-ul tău are probleme ascunse (pagini neindexate, conținut slab, linkuri defecte etc.), motoarele de căutare s-ar putea să nu îți afișeze site-ul când potențialii clienți caută produsele sau serviciile tale. Un audit SEO bine făcut aduce multiple beneficii:
-
Creșterea vizibilității în Google – Prin rezolvarea problemelor descoperite (de exemplu, îmbunătățirea vitezei sau corectarea tag-urilor), site-ul are șanse mai mari să urce în clasament pentru cuvintele cheie relevante.
-
Experiență mai bună pentru utilizatori – Multe aspecte SEO (cum ar fi timpul de încărcare sau navigarea) influențează direct satisfacția vizitatorilor. Un site optimizat tehnic îi va face pe aceștia să stea mai mult și eventual să devină clienți.
-
Mai mult trafic organic și vânzări – Cu o optimizare SEO mai bună, vei atrage mai mulți vizitatori gratuiți din căutări. În lumea marketingului online, traficul organic de calitate se poate traduce în lead-uri și vânzări consistente fără costul reclamelor plătite.
-
Adaptare la schimbările algoritmilor – Motoarele de căutare își actualizează constant algoritmii. Prin audituri periodice, te asiguri că site-ul tău respectă cele mai noi bune practici SEO și nu este penalizat de vreo modificare neașteptată.
-
Identificarea oportunităților – Pe lângă probleme, auditul scoate la iveală și zone unde poți crește: de exemplu, pagini care pot fi optimizate mai bine pe anumite cuvinte cheie sau idei de conținut nou pentru a acoperi subiecte de interes pentru publicul tău.
Pe scurt, un audit SEO este fundamental pentru orice strategie de marketing online. Este punctul de plecare ideal atunci când vrei să-ți duci afacerea la nivelul următor în mediul digital, asigurându-te că site-ul tău lucrează pentru tine, nu împotriva ta.
Când și cât de des ar trebui făcut auditul SEO?
Mulți antreprenori se întreabă cât de frecvent ar trebui să-și auditeze site-ul din punct de vedere SEO. Răspunsul depinde de dimensiunea site-ului și de cât de des publici conținut, însă ca regulă generală:
-
La începutul oricărui proiect major sau colaborare SEO – Dacă tocmai ai lansat un site nou sau ai preluat administrarea unui website existent, fă imediat un audit SEO. Astfel, pornești la drum cunoscând starea actuală și problemele ce trebuie rezolvate.
-
Periodic, la fiecare 6-12 luni – Un audit SEO bianual (sau cel puțin anual) este recomandat pentru majoritatea site-urilor. În jumătate de an se pot acumula erori (de la linkuri întrerupte până la conținut depășit) și pot apărea update-uri de algoritm. Un control periodic te menține la zi.
-
După schimbări majore pe site – Dacă ai făcut modificări importante (redesign, migrare pe alt domeniu, adăugare de secțiuni noi, schimbare structură de navigație etc.), este indicat să efectuezi un audit complet imediat după. Astfel verifici că totul e în regulă: că noile pagini sunt indexate, redirecționările funcționează, nu ai erori tehnice introduse accidental.
-
Când observi scăderi bruște de trafic sau ranking – Dacă traficul organic a scăzut semnificativ fără o explicație clară, un audit SEO de urgență te poate ajuta să depistezi cauza. Poate fi vorba de o penalizare Google, de probleme de accesare a site-ului de către crawlere sau de concurență sporită. Indiferent, nu ignora semnalele și investighează.
În concluzie, tratează auditul SEO ca pe o măsură de mentenanță regulată a prezenței tale online. Un pic de proactivitate – verificând din timp site-ul – poate preveni pierderi mari de trafic și îți poate asigura creșterea continuă în motoarele de căutare.
Tipuri de audit SEO (tehnic, on-page, off-page)
Nu toate problemele SEO sunt de același fel. De aceea, un audit SEO cuprinzător acoperă mai multe categorii de analiză, fiecare la fel de importantă:
-
Audit SEO tehnic (Technical SEO) – Acesta se concentrează pe aspectele tehnice ale site-ului care influențează indexarea și accesarea de către motoarele de căutare. De exemplu, verificarea fișierului robots.txt, existența și corectitudinea sitemap-ului XML, viteza de încărcare a paginilor, erori de server (cum ar fi erorile 404 sau 500), structura URL-urilor, compatibilitatea cu mobilul și implementarea certificatului SSL (HTTPS). Auditul tehnic are rolul de a se asigura că site-ul poate fi crawlat și indexat eficient de Google și că oferă o bază tehnică solidă pentru celelalte optimizări.
-
Audit SEO on-page (și de conținut) – Auditul on-page privește conținutul și elementele de pe paginile site-ului. Aici vom analiza relevanța și plasarea cuvintelor cheie, calitatea conținutului (texte, imagini, multimedia), structura headerelor (H1, H2, H3…), meta titlurile și meta descrierile, densitatea cuvintelor cheie (evitând keyword stuffing), linkurile interne și experiența oferită cititorilor la nivel de pagină. Practic ne asigurăm că fiecare pagină transmite clar motoarelor de căutare și utilizatorilor despre ce este vorba, că informația este ușor de parcurs și utilă.
-
Audit SEO off-page – Această componentă evaluează factorii din afara site-ului tău care îți afectează autoritatea și clasamentul. Principala preocupare sunt backlink-urile (legăturile de pe alte site-uri către al tău): câte sunt, de unde provin, cât de calitative sau toxice sunt. De asemenea, auditul off-page poate include verificarea mențiunilor brandului tău pe alte site-uri, prezența în directoare locale, recenziile online și activitatea pe rețelele sociale. Un profil solid de backlink-uri și o reputație bună în online ajută la creșterea autoritații domeniului și la îmbunătățirea clasamentelor în Google.
Prin abordarea tuturor acestor trei direcții – tehnic, on-page, off-page – vei obține o imagine completă a stării SEO a site-ului. În continuare, vom parcurge fiecare dintre aceste categorii și vom explica pașii concreți cum să faci un audit SEO eficient la fiecare nivel.
Pregătirea pentru auditul SEO
Înainte de a trece la treabă efectiv, este bine să te asiguri că ai tot ce îți trebuie pentru a realiza auditul în mod eficient. Iată câțiva pași de pregătire:
-
Stabilește obiectivele: Gândește-te ce vrei să obții de la acest audit. Vrei să identifici de ce a scăzut traficul? Sau să verifici dacă site-ul nou lansat este bine optimizat? Obiectivele clare te ajută să te concentrezi pe aspectele relevante pentru tine.
-
Adună acces la date și instrumente: Ideal, ai nevoie de acces la conturile site-ului tău în principalele instrumente SEO:
-
Google Analytics (sau altă platformă de analiză a traficului) – pentru a vedea date despre vizitatori, bounce rate, durata sesiunilor, conversii etc.
-
Google Search Console – un instrument esențial și gratuit de la Google, care îți arată cum vede motorul de căutare site-ul tău. Asigură-te că ai site-ul verificat în Search Console, deoarece îl vei folosi des în audit (pentru erori de indexare, performanța pe cuvinte cheie, securitate și altele). Dacă nu l-ai configurat încă, fă-ți timp să îl conectezi – este gratuit și foarte valoros【15†】.
-
Eventual, conturi pe alte unelte SEO (cum ar fi Screaming Frog SEO Spider pentru crawl local de site, sau platforme online gen Ahrefs, SEMrush, Moz) – vom menționa și instrumente gratuite la momentul potrivit.
-
-
Fă o copie de siguranță a site-ului: Deși auditul în sine nu modifică nimic, dacă intenționezi să faci schimbări majore în urma lui, e bine să ai un backup recent al site-ului. Prevenția e cheia!
-
Pregătește un document de notițe: Vei identifica multe puncte de îmbunătățit. Ține un fișier (Excel, Google Sheet sau un document) în care să notezi toate problemele găsite și recomandările. Poți să le categorisești după prioritate (ex: critice, medii, minore) ca să știi cu ce să începi când treci la rezolvarea lor.
-
Abordează auditul cu mintea deschisă: Chiar dacă e site-ul tău “de suflet”, fii pregătit să descoperi lucruri care nu merg bine. Scopul auditului nu e să critice, ci să ofere insight-uri acționabile. Fii obiectiv și orientat spre soluții.
Odată pregătit logistic și mental, poți trece la acțiune. În secțiunile următoare vom detalia exact ce trebuie să verifici și cum, pentru fiecare aspect al SEO. Parcurge-le rând pe rând – poți chiar să folosești acest ghid ca pe o listă de verificare bifând elementele pe măsură ce le-ai analizat.
Auditul Tehnic SEO
Auditul tehnic este punctul de start, deoarece dacă site-ul are probleme tehnice majore, e posibil ca toate celelalte eforturi (conținut bun, linkuri) să fie zădărnicite. Să trecem prin cei mai importanți factori tehnici de verificat.
Verificarea indexării site-ului
Indexarea se referă la includerea paginilor site-ului tău în baza de date a motoarelor de căutare. Dacă o pagină nu este indexată, practic ea nu poate apărea deloc în rezultatele căutării. Așadar, primul pas esențial este să te asiguri că paginile importante ale site-ului sunt indexate corespunzător:
-
Comanda site: – Deschide Google și caută
site:domainul-tau.ro
(înlocuiește domainul-tau.ro cu domeniul tău real). Această interogare va afișa o listă cu paginile din site-ul tău pe care Google le are în index. Compară numărul de rezultate afișate cu numărul aproximativ de pagini pe care le are site-ul (ex. câte URL-uri ar trebui indexate – articole de blog, pagini de produs, categorii etc.). Dacă observi că Google arată mult mai puține pagini decât ai tu pe site, e un semnal că unele nu sunt indexate. Dacă arată mult mai multe (uneori apar URL-uri ciudate sau duplicate), e posibil să ai probleme de conținut duplicat sau parametri care generează multiple versiuni ale paginilor. -
Verifică Index Coverage în Google Search Console – În contul tău de Google Search Console, accesează raportul Coverage (Acoperire). Aici vei vedea exact câte pagini a indexat Google, câte nu a indexat și motivele pentru care anumite pagini sunt omise. Uită-te după erori sau Excluderi – de exemplu, pagini blocate de robots.txt, pagini cu tag noindex, pagini descoperite dar neindexate încă, erori soft 404 etc. Fiecare problemă semnalată aici trebuie investigată. Search Console îți oferă și detalii – profită de ele pentru a înțelege cauza.
-
URL Inspection – Tot în Search Console poți folosi instrumentul Inspectare URL. Ia câteva URL-uri importante (home page, pagini de categorie principale, pagini care știi că nu apar în Google) și verifică-le individual cu URL Inspection. Vei vedea dacă URL-ul este sau nu în Google Index și eventuale probleme (de exemplu “Blocked by robots.txt” sau “Page has ‘noindex’ meta tag”). Dacă pagina ar trebui să fie indexată dar nu este, poți da și clic pe “Solicită indexare” după ce ai remediat problemele, pentru a grăbi re-crawlingul.
-
Cazurile de indexare incorectă – În urma acestor verificări, pot exista câteva scenarii:
-
Pagini care ar trebui indexate, dar nu sunt – Listează-le și identifică de ce. Poate ai uitat să le adaugi în sitemap, poate nu există link intern către ele (Google nu le-a descoperit), sau poate au fost blocate/markate greșit cu noindex. Rezolvarea poate fi să le adaugi în sitemap, să creezi link-uri interne spre ele și să elimini eventualul tag noindex.
-
Pagini care nu ar trebui indexate, dar apar – Aici intră de obicei pagini de tip “mulțumim pentru comandă”, pagini duplicate, versiuni alternative ale URL-urilor, sau conținut care nu vrei indexat. Soluția este să adaugi meta-tag-ul
<meta name="robots" content="noindex">
pe acele pagini, sau să le blochezi accesul prin robots.txt dacă vrei să fie complet ignorate. Apoi cere reindexarea sau așteaptă ca Google să actualizeze (paginile nedorite vor dispărea treptat din rezultate). -
Pagini indexate corespunzător (ce trebuie indexat este indexat, ce nu – nu) – Acesta este cazul ideal. Totuși, chiar și atunci, continuă să monitorizezi periodic indexarea, mai ales după adăugarea de conținut nou.
-
-
Indexarea în alte motoare – Google e prioritar, dar nu uita că există și Bing, Yahoo, DuckDuckGo. Verifică cu operatorul
site:
și pe aceste motoare, măcar ocazional. Dacă vrei, poți folosi Bing Webmaster Tools (echivalentul Search Console) ca să trimiți sitemap-ul și acolo și să vezi eventuale probleme. Nu strică să acoperi toate bazele.
Sfat: În procesul de auditare a indexării, ține cont de structura link-urilor interne. Dacă pagini importante nu sunt indexate, verifică dacă nu cumva sunt “orfane” – adică niciun altă pagină de pe site nu face link către ele. Google descoperă pagini navigând pe link-uri, deci dacă o pagină nu e legată în meniu sau conținut, e posibil să fie ignorată. Soluția e simplă: adaugă link-uri interne relevante către acea pagină (de exemplu din meniul principal, din footer sau din alte articole). Vom detalia despre link-urile interne mai jos.
Robots.txt și Sitemap.xml
Două fișiere esențiale care ghidează motoarele de căutare prin site-ul tău sunt robots.txt și sitemap.xml:
-
Fișierul robots.txt – Acest fișier, plasat la rădăcina site-ului (ex:
domeniul-tau.ro/robots.txt
), le spune crawlerelor ce pagini/foldere au voie sau nu au voie să acceseze. În auditul SEO, vrei să verifici următoarele:-
Există un fișier robots.txt? Începe prin a accesa manual adresa
domeniul-tau.ro/robots.txt
în browser. Dacă primești un fișier text cu instrucțiuni, atunci el există. Dacă nu, poți crea unul deoarece prezența lui, chiar și minimală, e recomandată. -
Asigură-te că robots.txt nu blochează pagini importante. Uneori, din greșeală, se mai lasă linii ca
Disallow: /
(care blochează tot site-ul!) sau se blochează directoare care conțin pagini esențiale. Uită-te cu atenție la fiecare regulă Disallow. De exemplu, ar putea fi normal să blochezi /admin/ sau /cart/ (coșul de cumpărături) – pagini care nu trebuie indexate. Dar asigură-te că nu vezi URL-uri de pagini publice trecute acolo. -
Verifică și sintaxa: un caracter greșit poate face o regulă ineficientă. Poți folosi un Robots.txt Tester (Google are unul în vechea consolă pentru Webmasteri) sau tool-uri online, unde introduci conținutul robots.txt și un URL de test ca să vezi dacă e permis sau nu.
-
-
Fișierul sitemap.xml – Sitemap-ul XML este practic o hartă cu toate (sau majoritatea) paginilor importante ale site-ului, în format accesibil motoarelor de căutare. Deși un site mic (sub ~100 de pagini) poate fi indexat ok și fără sitemap, e foarte recomandat să ai unul, pentru a ajuta motoarele să descopere conținutul ușor. În audit, verifică:
-
Existența sitemap-ului: de obicei îl găsești la
domeniul-tau.ro/sitemap.xml
(sau uneori /sitemap_index.xml dacă folosești Yoast SEO sau alte pluginuri). Dacă nu ai deloc sitemap, planifică să generezi unul. Multe platforme (WordPress + plugin SEO, Magento, Wix etc.) îl generează automat. Dacă nu, există generatoare online gratuite. -
Corectitudinea sitemap-ului: Deschide-l și uită-te dacă listează URL-urile în mod corect. Ar trebui să conțină doar pagini valabile (fără erori, fără duplicat), pagini pe care vrei să le indexeze Google. Nu include în sitemap pagini cu noindex sau pagini duplicat. De asemenea, asigură-te că URL-urile au formatul corect (https vs http, cu sau fără
www.
, cum e versiunea ta principală – vom discuta imediat de asta). -
Trimiterea către Google: În Search Console, la secțiunea Sitemaps, asigură-te că ai adăugat sitemap-ul și că este preluat cu succes. Acolo vezi și dacă Google a întâmpinat erori la citirea lui. În caz de erori (ex: URL-uri care dau 404 în sitemap, format greșit), remediază și trimite-l din nou.
-
Pe scurt, robots.txt îți permite să blochezi ce nu vrei accesat, iar sitemap.xml să indici ce vrei să fie accesat și indexat.
Ambele trebuie configurate corect pentru a lucra în favoarea ta. După audit, dacă ai adus modificări acestor fișiere, re-anunță Google (prin Search Console) pentru a grăbi luarea în considerare a noilor versiuni.
Structura site-ului și URL-uri canonice
Modul în care este structurat site-ul – atât din punct de vedere al organizării pe categorii, cât și al formatului URL-urilor – are impact SEO. În această etapă a auditului tehnic, evaluează:
-
Arhitectura informației: Un site de afaceri online ar trebui să aibă o structură clară, ierarhică.
De exemplu, un magazin online are homepage > categorii principale > subcategorii (dacă e cazul) > pagini de produs. Un blog are homepage > categorii de articole (sau direct arhiva) > articole individuale.De ce contează?
Pentru SEO, o structură logică ajută la distribuirea autorității (link juice) prin link-urile interne și face crawling-ul mai eficient. Verifică în meniuri și link-uri interne dacă vizitatorul (și Google) pot ajunge din câteva clicuri de pe prima pagină la orice pagină importantă. Regula bună: orice pagină importantă să fie accesibilă în maxim 3 clicuri din pagina principală. -
URL-uri SEO-friendly: Uită-te la formă URL-urilor tale. Sunt ele descriptive și ușor de citit? De exemplu,
domeniu.ro/servicii/consultanta-seo
este un URL optimizat (conține cuvinte relevante, e scurt și clar). În schimb,domeniu.ro/prod?id=123&cat=456
nu este prietenos.
În audit, notează dacă ai URL-uri complicate cu parametri, ID-uri, sau foarte lungi.Recomandarea e să:
-
Folosești liniuțe pentru a separa cuvintele (
-
), nu underscore. -
Eviți caractere speciale și litere neobișnuite (diacriticele în URL pot cauza probleme uneori, mai bine folosești variantele fără diacritice pentru slug-uri).
-
Incluzi un cuvânt cheie relevant în URL (dar fără keyword stuffing inutil).
-
Eviți URL-uri prea adânci (gen multe subfoldere fără rost).
-
-
Versiuni duplicate de URL (canonicalizare): O problemă tehnică frecventă este existența aceleiași pagini sub URL-uri ușor diferite. De exemplu:
-
Cu www și fără www (ex:
www.siteulmeu.ro
vssiteulmeu.ro
pot fi accesibile ambele). -
Cu http și cu https (dacă ai trecut la https, asigură-te că http redirecționează 301 mereu la versiunea https).
-
Adrese cu sau fără slash la final (
domeniu.ro/pagina
șidomeniu.ro/pagina/
pot fi văzute ca duplicate dacă nu e consistent). -
Parametri URL care nu schimbă esența conținutului (ex:
?ref=facebook
vs fără parametru).
În audit, verifică manual câteva astfel de variante pentru homepage și pentru o pagină internă: -
Tastează adresa cu www și fără www – una dintre ele ar trebui să o redirecționeze pe cealaltă, nu ambele să funcționeze separat. Decide care e varianta principală (de obicei cea cu sau fără www, în funcție de cum ți-ai configurat site-ul) și fă redirect 301 de la varianta secundară la cea principală.
-
La fel, verifică
http://
domeniu șihttps://
domeniu – ideal toate request-urile pe http ar trebui să redirecționeze la https (ca semn de securitate și evitare conținut duplicat). -
În interiorul site-ului, toate link-urile ar trebui să folosească forma canonica a URL-urilor (nu să amestece versiuni).
-
Folosește tag-ul <link rel=”canonical”> pe paginile care pot fi accesate prin mai mulți parametri sau căi. Canonical în codul paginii spune motoarelor care este URL-ul principal de indexat pentru acel conținut. De exemplu, la o pagină de produs care poate avea parametru de sortare sau filtrare, canonical va indica URL-ul curat al produsului.
-
-
Uniformizarea URL-urilor: Dacă în timpul auditului descoperi că ai amestecuri (de exemplu, unele linkuri interne trimit către versiunea cu www, altele fără www), e important să remediezi acea inconsistență. Alege varianta preferată și modifică link-urile (în meniuri, sitemap, etc.) să fie toate consecvente. De asemenea, setează în Google Search Console varianta de domeniu preferată (deși la noile versiuni Search Console, trebuie să adaugi ambele variante ca proprietăți și să te asiguri tu de redirecturi).
Rezumat la structură și URL-uri: Vrei ca site-ul tău să aibă o structură clară ca lumina zilei și URL-uri unice și descriptive. Atât utilizatorii, cât și Google, ar trebui să navigheze ușor și să înțeleagă din URL și structură unde se află. În plus, evităm situațiile de conținut duplicat tehnic prin redirecționări și tag-uri canonice corecte.
Viteza de încărcare și performanța (Core Web Vitals)
În epoca vitezei, nimeni nu are răbdare pentru un site care se încarcă greu – nici utilizatorii, nici Google. Performanța site-ului este acum un factor de clasare recunoscut de Google, mai ales de când metricile Core Web Vitals au fost introduse. Așadar, în auditul tehnic, testează viteza și experiența de încărcare:
-
Google PageSpeed Insights – Un prim pas este să folosești instrumentul gratuit Google PageSpeed Insights【16†】. Introdu adresa homepage-ului și a câtorva pagini importante (o pagină de categorie, un articol de blog, etc.) și analizează scorurile primite atât pentru Mobil, cât și pentru Desktop. PageSpeed Insights îți va oferi:
-
Un scor de performanță (0-100) – ținta ar fi să fii cât mai aproape de verde (score peste 90), dar nu te panica dacă e mai mic; folosește recomandările oferite.
-
Valorile Core Web Vitals: LCP (Largest Contentful Paint) – timpul de încărcare al celui mai mare element vizibil, FID (First Input Delay) – timpul de răspuns la prima interacțiune, CLS (Cumulative Layout Shift) – stabilitatea vizuală (evitarea mutării elementelor pe ecran în timpul încărcării). PageSpeed îți spune dacă aceste valori sunt în parametri buni (Marked “Good”) sau trebuie îmbunătățite.
-
O listă de recomandări concrete: optimizarea imaginilor (ex. “Serve images in next-gen formats” – adică WebP în loc de JPEG dacă e posibil), eliminarea resurselor care blochează randarea (defer CSS/JS), folosirea cache-ului browserului, minimizarea codului HTML/CSS/JS, etc. Notează principalele probleme semnalate.
-
-
Core Web Vitals în Search Console – În Google Search Console există și rapoarte dedicate pentru Experiența paginii și Semnale Web esențiale (Core Web Vitals). Verifică-le, mai ales pentru mobil. Dacă arată că ai un număr de URL-uri “Lente” sau “Necesită îmbunătățiri”, vei dori să te concentrezi pe acele grupuri de pagini.
-
Instrumente adiționale: Poți folosi și alte unelte precum GTmetrix sau WebPageTest pentru a obține detalii suplimentare despre performanță. Acestea îți permit să testezi de pe locații diferite, diferite browsere, și oferă insight-uri complementare la PageSpeed. Important e să identifici problemele majore care cauzează încetinirea.
-
Analiza cauzelor comune: În audit, pe baza rapoartelor, încearcă să înțelegi ce te trage în jos:
-
Imagini neoptimizate (fișiere foarte mari) – soluția ar fi comprimarea imaginilor, folosirea unor dimensiuni corecte și a formatelor moderne.
-
Too many scripts sau scripturi greoaie (de ex. multe pluginuri, trackere, widget-uri de chat etc. care adaugă zeci de request-uri) – soluția e să elimini ce nu e esențial, să încarci scripturile în mod asincron sau defer, și eventual să folosești un tag manager pentru o mai bună gestionare.
-
Lipsa caching-ului – verifică dacă ai un mecanism de cache (la nivel de server sau plugin pentru CMS-ul tău) astfel încât paginile să se livreze rapid. Dacă site-ul e pe WordPress, un plugin de cache e aproape obligatoriu.
-
Fişiere CSS/JS needate pe anumite pagini – ex: încarci cod de slider peste tot deși sliderul e doar pe homepage; încearcă să condiționezi încărcarea doar unde e nevoie.
-
TTFB (Time to First Byte) mare – dacă serverul răspunde greu, poate fi nevoie de un hosting mai bun sau de optimizări de server (update PHP, utilizare CDN pentru conținut static etc.).
-
-
Mobil vs Desktop: Acordă o atenție sporită versiunii de mobil. Google folosește indexarea mobile-first, ceea ce înseamnă că va ține cont în primul rând de performanța și experiența pe dispozitive mobile. Uneori un site merge bine pe desktop dar pe mobil are probleme (imagini neadaptate, elemente care se încarcă încet pe conexiuni 4G/3G). Deci, optimizează întâi pentru mobil.
Îmbunătățirea vitezei poate necesita suport tehnic (dacă nu ești tu dezvoltatorul). Dar auditul SEO are rolul să scoată în evidență unde sunt problemele. După ce le-ai identificat, poți prioritiza: de exemplu, “trebuie optimizate imaginile site-ului, implementat cache și minificate fișierele – asta ne va crește mult scorul de viteză”. Viteza bună nu doar ajută la SEO, dar și la conversii: vizitatorii vor petrece mai mult timp și vor fi mai dispuși să cumpere dacă site-ul reacționează rapid.
Optimizarea pentru mobil (Mobile-Friendly)
Din ce în ce mai mult trafic vine de pe telefoane mobile, așa că mobile-friendly nu mai e opțional – site-ul tău trebuie să arate și să funcționeze impecabil pe ecrane mici. În auditul tehnic SEO, fă aceste verificări:
-
Testul de compatibilitate mobil Google – Google oferă un test simplu numit Mobile-Friendly Test (caută pe Google “mobile friendly test” și vei găsi un instrument unde introduci URL-ul). Acesta îți va spune dacă Google consideră pagina respectivă optimizată pentru mobil sau nu. Dacă testul scoate erori (text prea mic, elemente care nu încapi pe ecran, conținut mai lat decât ecranul, elemente interactive prea apropiate), atunci ai de lucru la design-ul mobil.
-
Design responsive – Verifică manual site-ul pe un telefon sau folosind instrumentele din browser (de ex. în Chrome poți simula diferite dimensiuni de ecran cu Inspect Element > Toggle device toolbar). Asigură-te că:
-
Nu există elemente tăiate sau care necesită scroll orizontal.
-
Meniul de mobil funcționează (de obicei este un “burger menu” – asigură-te că se deschide și link-urile din el pot fi accesate ușor).
-
Imaginile se redimensionează corect, și dacă ai tabele sau elemente mai late, ele au scroll intern sau se ajustează.
-
Butoanele și link-urile sunt ușor de atins (nu sunt prea mici sau prea înghesuite).
-
-
Viteza pe mobil – Am discutat la secțiunea anterioară, dar merită subliniat: optimizarea pe mobil include și încărcarea rapidă pe conexiuni mobile. Uneori poate vrei să servești imagini mai mici pe mobil decât pe desktop, sau să amâni anumite scripturi care nu sunt critice pe mobil.
-
Pop-up-uri intruzive – Dacă pe mobil apar ferestre de tip pop-up sau reclame care acoperă ecranul, acestea pot deranja utilizatorii și pot aduce penalizări SEO (Google a penalizat site-urile cu interstitiale enervante pe mobil). În audit, notează dacă apar astfel de elemente și consideră eliminarea sau modificarea lor (de ex. pop-up la prima accesare care acoperă tot ecranul – mai bine îl faci banner mic sau îl amâni până userul derulează puțin).
-
Indexarea mobile-first – Verifică în Google Search Console, la Settings sau Coverage, ce user-agent a folosit Google la ultima accesare a paginilor tale. Vei vedea că scrie “Crawled as: Smartphone”. Asta înseamnă că Googlebot-ul de mobil îți vede site-ul. Asigură-te că niciun conținut important nu este ascuns pentru utilizatorii mobili. Dacă pe desktop afișezi ceva dar pe mobil îl ascunzi (ex: un text sau o listă de linkuri), gândește-te că Google mobil s-ar putea să nu-l vadă – deci nu te baza pe conținut doar desktop. Site-ul trebuie să aibă conținutul esențial prezent și pe versiunea mobilă.
În ziua de azi, “mobile-friendly” e practic sinonim cu “user-friendly” și “SEO-friendly”. Auditul tău SEO trebuie să valideze că experiența mobil este la înălțime. Dacă nu, include în planul de acțiune remedierea designului sau chiar o redesenare responsive dacă site-ul e învechit (de exemplu, dacă încă folosești o versiune separată de mobil cu m.siteulmeu.ro, ar fi cazul să treci la responsive design).
Securitate HTTPS și erori 404
Ultimele aspecte tehnice majore de verificat țin de securitatea site-ului și de eventualele erori la nivel de server:
-
Certificat SSL și protocol HTTPS: Un site modern ar trebui să folosească HTTPS (însemnând că datele dintre server și utilizator sunt criptate). Google a confirmat că HTTPS este un mic factor de clasare, în plus browserele afișează site-urile necriptate ca “Not secure”, ceea ce poate alunga vizitatorii. În audit, verifică:
-
Site-ul tău se încarcă pe
https://
fără probleme? Dacă nu și e încă pehttp://
, planifică o migrare la HTTPS cât mai curând. Este important pentru încredere și SEO. -
Dacă e pe HTTPS, browserul arată un lacăt securizat? Dă clic pe lacăt (sau pe simbolul de informații) – dacă vezi mesaje de genul “conexiune necriptată” ori “conține resurse nesigure”, înseamnă că ai conținut mixt: adică pagina HTTPS include elemente (imagini, scripturi) încărcate prin HTTP. Trebuie să le remediezi (actualizează link-urile către variante https ale acelor resurse, dacă există, sau găzduiește-le tu local).
-
Certificatul SSL e valid și actualizat? (majoritatea se reînnoiesc automat, mai ales Let’s Encrypt, dar dacă folosești un certificat comercial verifică data de expirare să nu ai surprize).
-
-
Erori 404 și linkuri întrerupte: O parte din audit este igiena linkurilor. Navighează pe site și vezi dacă întâlnești pagini care dau eroarea “404 Not Found”. De asemenea, folosește un crawler (precum Screaming Frog, varianta gratuită până la 500 de URL-uri) sau un serviciu online de verificare linkuri, pentru a identifica link-uri interne rupte:
-
Link-uri interne 404: adică pagini care trimit către alte pagini de pe site-ul tău care nu mai există. Acestea creează o experiență proastă pentru user (dă clic și primește “pagina nu există”) și risipesc din crawl budget-ul Google. Soluția: orice link intern rupt fie se actualizează către o pagină validă, fie dacă pagina țintă a fost ștearsă definitiv, creează o redirecționare 301 către cea mai apropiată pagină relevantă (sau către homepage, ca ultimă soluție).
-
Link-uri externe rupte: dacă ai în conținut link-uri către alte site-uri care nu mai sunt valide, e bine să le actualizezi sau să le elimini, deși acestea nu te afectează direct la SEO precum cele interne. Ține totuși la calitatea site-ului tău – linkurile externe nefuncționale creează frustrări.
-
Pagină personalizată 404: Verifică ce se întâmplă când chiar ajungi pe un URL inexistent la tine pe site. Ar fi ideal să ai o pagină 404 personalizată, cu un mesaj prietenos (“Ne pare rău, pagina căutată nu există. Înapoi la [Acasă]” etc.) și care să ofere utilizatorilor opțiuni de a continua navigarea. Dacă nu ai una, notează să creezi, pentru că ajută la a ține utilizatorii pe site chiar și când greșesc un URL.
-
-
Erori de server și uptime: Uită-te dacă Search Console raportează erori de tip server (500, 503). Dacă ai multe astfel de erori, înseamnă că site-ul poate fi indisponibil uneori pentru crawlere (și utilizatori). Asigură-te că ai un hosting fiabil. Poți verifica uptime-ul cu servicii gratuite (uptimerobot de exemplu) care te alertează dacă site-ul pică. Din punct de vedere SEO, dacă site-ul e des indisponibil, cu siguranță îți va suferi vizibilitatea.
-
Securitate generală: Deși nu e direct un factor SEO clasic, dacă site-ul tău a fost compromis (hacked) Google te poate penaliza sau afișa avertismente. Verifică în Search Console la Security & Manual Actions dacă apar alerte de malware sau conținut piratat. Dacă da, va trebui să cureți site-ul de urgență și să soliciți o revizuire la Google. În audit, sperăm să nu găsești așa ceva – dar e un punct de verificat.
Odată parcurse aceste aspecte, poți spune că ai terminat partea de audit tehnic SEO. Ai identificat ce probleme tehnice trebuie rezolvate pentru ca site-ul să fie search-engine friendly. În secțiunile următoare ne vom orienta către conținut și factori on-page, știind că “fundamentul” tehnic este clarificat sau cel puțin listat pentru reparații.
Auditul On-Page și de Conținut
După ce partea tehnică a fost analizată, următorul pas major este să verificăm elementele on-page, adică tot ceea ce ține de conținutul site-ului și optimizările direct vizibile pe pagini. Un audit SEO on-page va acoperi calitatea și relevanța conținutului, modul în care folosești cuvintele cheie, structura informației și legăturile interne.
Iata punctele cheie:
Cuvinte cheie și relevanța conținutului
Cuvintele cheie sunt termeni sau expresii pe care utilizatorii le caută în Google. Un site optimizat trebuie să răspundă acestor căutări cu pagini relevante. În auditul on-page, trebuie să evaluăm cât de bine folosește site-ul tău cuvintele cheie potrivite:
-
Revizuirea cuvintelor cheie țintă pentru pagini: Pentru fiecare pagină importantă (home, pagini de servicii/produse, articole cheie), întreabă-te: Pentru ce cuvânt cheie sau expresie vreau să apar cu această pagină în Google? Notează acele cuvinte. Apoi verifică dacă conținutul paginii include în mod natural acel termen în locuri esențiale: titlul paginii, subtitluri, corpul textului. De exemplu, dacă ai o pagină “Servicii de consultanță marketing”, asigură-te că expresia “consultanță marketing” (sau variante apropiate) apar în pagină.
-
Cercetare de cuvinte cheie (rapidă): Poate nu ai făcut recent o cercetare de cuvinte cheie. În audit, te poți folosi de Google Search Console (raportul Performance > Search Results). Alege pagina dorită și vezi Queries (interogări) – acolo vei vedea ce termeni au adus afișări sau clicuri pentru pagina respectivă. Întreabă-te dacă acele termeni sunt relevanți și dacă sunt alți termeni importanți pe care pagina nu îi acoperă. De pildă, dacă ai un articol despre “audit SEO” și GSC îți arată că oamenii caută “cum se face audit SEO tehnic” și ajung la tine, ai grijă ca acea întrebare să fie răspunsă clar în conținutul tău.
-
Evită canibalizarea cuvintelor cheie: Verifică dacă nu ai mai multe pagini care țintesc același cuvânt cheie fără să vrei. De exemplu, două articole de blog similare despre “strategie SEO” ar putea concura între ele. Acest fenomen se numește canibalizare. În audit, identifică astfel de cazuri; soluția poate fi să consolidezi conținutul într-o singură pagină mai puternică sau să diferențiezi clar unghiul/tema fiecărei pagini.
-
Cuvinte cheie înrudite și LSI: Conținutul de calitate nu se rezumă la repetarea obsesivă a unui singur termen, ci acoperă și termeni înrudiți. Asigură-te că paginile tale menționează concepte conexe subiectului principal. De exemplu, într-un articol despre “audit SEO”, e natural să apară și termeni ca “optimizare on-page”, “Google Search Console”, “backlink”, “rankings”, “trafficul organic” etc. Folosirea acestor variații ajută la NLP – motoarele de căutare înțeleg mai bine contextul și relevanța. În audit, dacă dai peste pagini cu text foarte subțire și concentrat doar pe un cuvânt repetat, marchează-le pentru îmbogățire cu informații mai diverse.
-
Intenția utilizatorului (search intent): Un aspect modern al optimizării – asigură-te că pagina corespunde intenției din spatele cuvintelor cheie vizate. Dacă cineva caută “audit SEO gratuit”, intenția e probabil să găsească un ghid sau un tool online, nu un serviciu plătit. Dacă pagina ta nu se aliniază cu ceea ce caută oamenii, va avea o rată mare de respingere. În audit, încearcă să identifici dacă există nepotriviri între conținutul unei pagini și cuvintele care o aduc în Google, apoi ajustează conținutul sau țintirea în consecință.
Pe scurt, auditul cuvintelor cheie presupune a verifica alinierea dintre ce caută publicul tău și ce oferi tu pe site. Pagini optimizate corect pe cuvinte cheie relevante vor avea șanse mult mai mari să urce în clasamente și să atragă trafic calificat (adică exact oamenii interesați de produsele/serviciile tale).
Titluri și meta descrieri optimizate
Titlul paginii (Meta Title) și Meta Descrierea sunt elemente on-page critice atât pentru SEO, cât și pentru rata de clic (CTR) în rezultatele Google. În audit, examinează atent aceste elemente pentru paginile principale:
-
Meta Title:
-
Asigură-te că fiecare pagină are un titlu unic. Titlul este ceea ce apare ca link albastru în Google. Dacă ai titluri duplicat (de exemplu multe pagini cu “Afacerea mea – Acasă”), va trebui să le diferențiezi.
-
Include cuvântul cheie principal în titlu, de preferință cât mai spre început dacă se poate natural. De exemplu, pagina “Servicii SEO pentru IMM-uri – Numele Afacerii” ar fi un titlu bun dacă țintești “servicii SEO pentru IMM-uri”.
-
Menține titlurile într-o lungime rezonabilă: recomandat sub ~60 de caractere pentru a evita să fie tăiate în SERP. Mai important decât numărul exact de caractere este să transmită clar subiectul.
-
Fă titlul atractiv pentru clic: deși e parte tehnică, folosește-te de limbaj de marketing. De exemplu “Ghid complet Audit SEO – Cum să îți optimizezi site-ul gratuit” e mai incitant decât “Audit SEO ghid complet”. În audit, gândește-te dacă ai putea rescrie unele titluri ca să fie mai atractive, fără a sacrifica relevanța.
-
-
Meta Description:
-
La fel, fiecare pagină ar trebui să aibă meta descriere unică, de ~120-155 de caractere. Deși meta descrierea nu influențează direct clasamentul, ea influențează dacă utilizatorii dau clic pe rezultatul tău sau nu.
-
Verifică să nu fie lăsate meta descrieri goale sau generice. Uneori Google le generează automat, dar e mai bine să le controlezi tu.
-
Include în descriere cuvinte cheie secundare sau fraze conexe, deoarece Google va evidenția cu bold termenii din query regăsiți în descriere, atrăgând ochiul utilizatorului.
-
Focus pe beneficiu și îndemn: Folosește descrierea ca pe o mini-reclamă relevantă. Exemplu: “Află pas cu pas cum să faci un audit SEO eficient singur, gratuit. Urmează ghidul nostru și îmbunătățește-ți pozițiile în Google!” – această descriere conține cuvintele cheie (audit SEO, ghid) și încurajează acțiunea.
-
-
Verificare în Search Console: Poți identifica rapid dacă ai titluri sau descrieri duplicate folosind instrumente SEO (Screaming Frog extrage meta tag-urile) sau chiar din Search Console (în vechea versiune era raport HTML Improvements care lista duplicatele). În audit, notează paginile cu probleme și pregătește variante noi de titluri/descrieri.
-
Evita supra-optimizarea: Nu transforma titlurile și descrierile într-o însiruire de cuvinte cheie. Ele trebuie să aibă sens pentru om. Google poate penaliza subtil supra-optimizarea (dacă par spammy). De exemplu un titlu “Audit SEO, Audit SEO gratuit, Audit SEO site – Servicii Audit SEO” este exagerat și va avea probabil efect negativ.
Odată ce ai aliniat titlurile și meta descrierile cu strategia de cuvinte cheie și ai făcutu-le unice și atractive, site-ul tău va sta mult mai bine. În rezultatele de căutare, aceste optimizări on-page pot face diferența între un rezultat ignorat și unul pe care lumea dă clic masiv.
Calitatea și originalitatea conținutului
Conținutul este inima SEO. Auditul conținutului necesită o evaluare critică a textelor și informațiilor de pe site:
-
Conținut suficient și relevant pe pagini: Uită-te la paginile cheie (home, about, servicii, categoriile principale, top articole de blog). Au ele suficient text explicativ și de calitate? O pagină de categorie cu doar 2 fraze generice nu oferă prea mult context SEO. În audit, marchează paginile cu conținut subțire (thin content) – adică foarte puține informații – care ar trebui extins. Fiecare pagină importantă ar trebui să conțină un minim de text care explică utilizatorului despre ce e vorba și include natural termeni relevanți.
-
Originalitate și valoare adăugată: Google penalizează conținutul duplicat/copiat (vom vorbi imediat de duplicat tehnic, dar aici e vorba de originalitate). Dacă ai preluat conținut de la alții (de ex. descrieri de produse de la furnizor, care mai apar identic și pe alte site-uri), gândește-te să le rescrii. În audit, identifică eventuale zone unde conținutul nu e original sau nu aduce valoare (de ex. pagini cu doar câteva propoziții banale). Planul ar fi să le îmbunătățești sau să le elimini/fuzionezi cu altele.
-
Calitatea informației: E conținutul tău util cititorului? Îi răspunde întrebărilor? Verifică logic: dacă ai un articol “Cum să faci X”, chiar prezintă clar pașii? Dacă ai o pagină de servicii, explică beneficiile? Calitatea se vede și din modul de prezentare – text structurat, exemple, date concrete. În audit poate nu vei rescrie tot pe loc, dar notează-ți unde simți că textul e slab sau învechit și necesită actualizare.
-
Actualizarea conținutului vechi: Dacă ai blog, uită-te la articolele mai vechi. Unele pot conține informații depășite (ex: “tactici SEO în 2020” – clar necesită refresh). Identifică articolele evergreen care ar beneficia de un update. Uneori, actualizarea și îmbunătățirea unui articol vechi (și schimbarea datei la zi) îi poate da un nou suflu în Google.
-
Multimedia și elemente vizuale: Conținutul nu înseamnă doar text. Prezența imaginilor, infograficelor, videoclipurilor poate îmbunătăți calitatea percepută. În audit, notează dacă paginile cheie au imagini relevante și optimizate (dimensiuni potrivite, tag alt descriptiv). Un tag ALT pe imagini cu o scurtă descriere ajută la accesibilitate și poate ajuta și la trafic din Google Images. De exemplu, pe o pagină despre “Audit SEO”, poți avea o imagine cu un grafic al traficului și tag alt “Exemplu creștere trafic după audit SEO”.
-
Tone of voice și claritate: Stilul contează. Site-ul afaceri.net se adresează antreprenorilor digitali, deci tonul ar trebui să fie profesionist dar prietenos. În audit, gândește-te dacă tonul este consistent. Evită jargonul inutil – dacă ai termeni tehnici, asigură-te că i-ai explicat (de exemplu ai paranteze sau note pentru acronime ca LCP, FID etc. dacă apar în conținut public). Fii clar și concis în exprimare, exact cum am menționat la început că vom face.
Un conținut excelent îi face pe vizitatori să petreacă mai mult timp pe site și să revină, ceea ce indirect ajută și la SEO (Google observă când oamenii găsesc rezultate utile). Auditul SEO ar trebui să evidențieze paginile slabe la capitolul conținut, pentru ca apoi să poți investi timp în a le transforma din “okay” în “grozave”.
Structura paginilor (heading-uri, liste, format)
Cum este formatat conținutul tău este la fel de important ca ce spune el. Un audit on-page e incomplet fără verificarea modului în care e structurată informația:
-
Utilizarea heading-urilor (H1, H2, H3…): Orice pagină ar trebui să aibă un singur H1 care reprezintă titlul principal al paginii (de obicei vizibil în pagina însăși ca titlu). Asigură-te că H1-ul există și conține subiectul cheie. Apoi, subsecțiunile ar trebui marcate cu H2, sub-subsecțiunile cu H3 etc., într-o manieră ierarhică. Acest lucru nu doar ajută SEO (motorul înțelege mai bine structura de idei), dar și pe cititor – împarte textul în bucăți digerabile. În audit, dacă găsești pagini care au tot textul grămadă fără subtitluri, notează să adaugi heading-uri. Dacă găsești mai multe H1 (unele teme fac greșeala să pună logo-ul în H1 și titlul articolului tot H1 – rezultând două H1), ar fi ideal să corectezi asta.
-
Paragrafe scurte și listări: Verifică aspectul general al paginilor cu text mult. Ziduri masive de text sperie cititorii. În audit, evidențiază paginile cu paragrafe lungi – planul e să le rupi în paragrafe mai scurte (3-4 rânduri maxim). De asemenea, acolo unde ai enumerări, folosește liste bullet sau numerotate. De exemplu, această pagină pe care o scriem folosește liste pentru claritate. Motoarele recunosc listele și uneori le afișează ca atare (posibil sub formă de “featured snippet” dacă sunt clare și relevante).
-
Accent și citate: Uită-te dacă în text se folosesc elemente de accentuare: bold, italics, poate citate sau evidențieri. Fără a exagera (nu bold pe jumătate de paragraf), evidențierea principalelor idei cheie în text poate ajuta atât cititorul să scaneze, cât și Google să înțeleagă cuvintele importante. În audit, acolo unde ai o frază cheie sau o definiție importantă, consideră să o evidențiezi.
-
Elemente interactive sau embed: Dacă ai video-uri embed, iframe-uri, asigură-te că nu încetinesc sau strică layoutul pe mobil. Dacă ai tabele de date, verifică să fie reponsive. Astfel de elemente pot îmbogăți conținutul, dar ai grijă la impactul lor tehnic.
-
Structură logică a paginilor: Privește fiecare pagină ca pe o poveste cu introducere, cuprins și încheiere. De exemplu, un articol ar trebui să aibă o mică introducere (care pregătește cititorul și eventual conține cuvântul cheie), corpul articolului împărțit în secțiuni (cu subtitluri relevante) și o concluzie sau call-to-action final. Dacă vreo pagină nu are această curgere logică, gândește cum o poți rearanja.
O structură bună îmbunătățește foarte mult experiența cititorului. Un cititor care poate scana ușor conținutul ca să găsească ce-l interesează va fi un cititor fericit. Iar timpul petrecut în pagină și satisfacția utilizatorului sunt factori ce pot influența pozitiv și SEO (prin semnale indirecte, gen un bounce rate mai mic). Auditul ar trebui să scoată la iveală paginile care necesită o “restructurare” pentru claritate.
Link-uri interne și navigație
Link-urile interne (de la o pagină a site-ului către altă pagină a aceluiași site) sunt adesea subestimate, dar joacă un rol imens atât în SEO cât și în ghidarea vizitatorilor. În auditul on-page, analizează rețeaua internă de link-uri:
-
Meniuri și structură de navigație: Începe cu meniul principal al site-ului și cu meniul de subsol (footer). Acestea ar trebui să includă legături către cele mai importante secțiuni. În audit, întreabă-te: sunt toate paginile importante accesibile direct sau prin meniuri derulante? Dacă ai vreo pagină esențială care nu e menționată în meniu sau footer, poate ar trebui adăugată. De exemplu, o pagină de “Testimoniale” sau “Studii de caz” valoroasă ar trebui să fie vizibilă, nu ascunsă.
-
Link-uri interne în conținut: Pe lângă meniuri, uită-te în corpul paginilor/blogului. Un bun obicei SEO este ca articolele să facă trimitere unul la altul unde are sens. De exemplu, într-un articol despre “Optimizare SEO on-page” poți avea o frază “… așa cum am menționat în ghidul de audit SEO tehnic…” cu link către pagina despre audit tehnic. Aceste legături interne:
-
Ajută Google să descopere și să înțeleagă relația dintre pagini (transmit relevanță tematică).
-
Ajută utilizatorii să aprofundeze (crești timpul pe site și pagini pe sesiune).
-
Distribuie “autoritate” internă: paginile care primesc link intern din alte pagini importante vor fi văzute de Google ca fiind și ele importante.
În audit, pentru fiecare articol/pagină principală, verifică dacă există link-uri din alte părți ale site-ului către ea. Dacă nu, gândește-te unde ai putea include un link. De asemenea, verifică că anchor text-ul (textul pe care se dă clic) este descriptiv. Evită ancore generice precum “click aici” – mai bine “consultă lista noastră de servicii SEO” ca anchor.
-
-
Evita linking-ul excesiv: Prea multe link-uri într-o pagină (în afară de meniuri și footer) pot dilua atenția. Dacă fiecare cuvânt e un link, devine copleșitor. Deci, în audit, dacă vezi pagini cu link în aproape fiecare propoziție, probabil e exces. Leagă doar unde e logic și util.
-
Link-uri către homepage: O bună practică e ca logo-ul site-ului (din header) să fie link către homepage, și eventual un link “Acasă” în meniu. Asigură-te că funcționează și duce la varianta corectă (ex: https vs http, cum menționam la canonicalizare).
-
Breadcrumbs (firimituri de pâine): Dacă site-ul tău afișează breadcrumbs (ex: Acasă > Blog > Categorie > Articol), acestea sunt excelente pentru navigație și SEO (Google uneori le afișează în rezultate). Verifică dacă sunt implementate și dacă au schema markup (dacă știi de schema.org – nu e obligatoriu, dar e un plus). Dacă nu ai breadcrumbs și ai un site mare cu ierarhie adâncă, consideră implementarea lor.
-
Identificarea paginilor orfane: Folosind un crawler ca Screaming Frog sau chiar analizând în Search Console toate paginile indexate, poți vedea dacă există pagini care nu sunt legate de altele (orfane). În audit, notează astfel de pagini (poate fi un landing page uitat, o pagină de campanie veche etc.). Decide dacă mai sunt necesare. Dacă da, creează măcar un link dintr-o secțiune relevantă către ele; dacă nu, poate ar trebui scoase/noindexate.
Link-urile interne sunt uneori numite și linking architecture. O arhitectură de link intern coerentă creează un flux de autoritate și informație în site care sporește puterea SEO a întregului domeniu. În același timp, îmbunătățește relația cu clienții – deoarece un vizitator care găsește rapid informația dorită și descoperă și alte pagini interesante va avea o impresie excelentă despre site-ul tău.
Conținut duplicat și etichete canonice
Problema conținutului duplicat poate apărea atât în interiorul site-ului, cât și extern (conținut copiat de pe alte site-uri). În auditul on-page trebuie să identifici și să rezolvi eventualul conținut duplicat intern, pentru a nu deruta motoarele de căutare:
-
Duplicat intern (pe site-ul tău): Caută pagini care au conținut foarte asemănător sau identic. Exemple:
-
Ai mai multe pagini care descriu același serviciu cu mici variații? (Poate ai “Consultanță SEO București” și “Consultanță SEO Cluj” separate, dar practic același conținut – asta e duplicat problematic).
-
Paginina principală afișează un articol complet care se regăsește integral și pe pagina articolului în sine (în special pe bloguri, unde homepage sau pagini de categorie afișează postări întregi în loc de un rezumat). Ar fi mai bine să afișezi doar excerpt și link “citește mai mult”, ca să nu ai conținut repetat homepage vs articol.
-
Versiuni tipărit (print) ale paginilor, pagini accesibile prin parametri care nu schimbă substanța (discutat la partea tehnică – asigură-te că ai canonical).
-
Soluție: Pentru pagini duplicat intern, decide una principală și pe celelalte fie le unești/redirecționezi către cea principală, fie dacă trebuie să existe ambele, folosește <link rel=”canonical”> în secțiunea <head> pentru a indica care e originalul. De exemplu, dacă ai o pagină de produs ce apare și sub categoria A și sub categoria B (două URL-uri), pune canonical spre unul singur (de obicei spre versiunea “canon” – fără parametri).
-
-
Duplicat extern (conținut copiat): Google preferă sursa originală a conținutului. Dacă tu ai copiat articole de pe alte site-uri, e foarte probabil să nu ai parte de beneficii SEO, ba chiar să fii penalizat. În audit, dacă știi că anumite pagini sunt preluate de aiurea, planul ar fi să le înlocuiești cu conținut propriu original. Invers, dacă altcineva ți-a copiat ție conținutul, nu e mult de făcut în audit decât să știi; uneori poți raporta acel site, dar Google de obicei identifică originalul.
-
Pagini aproape goale: Un tip particular de duplicat e thin content combinat cu duplicat – de exemplu pagini generate automat cu foarte puțin conținut, poate repetitiv. Acestea pot fi văzute ca doorway pages (pagini de intrare artificial create doar să rankeze). Dacă ai așa ceva, cel mai probabil e mai bine să le elimini sau îmbunătățești serios.
-
Etichete canonice: Am menționat deja, dar reiterez: în audit, dacă găsești pagini cu conținut similar (ex: sortări diferite ale aceleiași liste de produse care creează URL-uri diferite), asigură-te că pe toate este setat
<link rel="canonical" href="URL-ul-preferat">
. Multe platforme fac asta nativ pentru pagini de e-commerce cu filtre, dar verifică. -
Parametri URL: Dacă site-ul tău folosește parametri în URL pentru căutare internă, trackere etc., șansele de duplicat cresc (ex: pagină accesibilă normal și cu
?sessionid=XYZ
– e același conținut). În Search Console, la “URL Parameters” (dacă mai este disponibil, sau manual în robots.txt) poți spune Google să ignore anumiți parametri. În audit, e mai tehnic, dar doar notez: parametri de tracking (utm_source etc.) de obicei Google îi știe, dar parametri custom ar fi bine fie blocați, fie canonicalizați.
Scopul este ca fiecare bucată de conținut să aibă un singur URL principal. Astfel, toată “valoarea” (link-uri, relevanță) se concentrează acolo și nu se împarte între dubluri. După ce rezolvi eventualele duplicări, site-ul tău va fi mai curat și mai ușor de indexat corect de către Google.
Auditul Off-Page (Backlinkuri și Autoritate)
După ce ai analizat site-ul în interior, e momentul să privești în exterior. Auditul SEO off-page se referă în principal la profilul de backlink-uri al site-ului și la modul în care e perceput site-ul în ecosistemul online. Acest aspect e crucial pentru antreprenorii digitali, deoarece un site cu conținut excelent dar fără “recomandări” externe poate întâmpina dificultăți în a-și depăși competitorii. Să vedem ce presupune auditarea off-page:
Analiza profilului de backlink-uri
Backlink = un link de pe alt site care indică către site-ul tău. Google interpretează aceste link-uri ca voturi de încredere (deși nu toate au aceeași greutate). În auditul off-page trebuie să examinezi:
-
Numărul de backlink-uri și domenii unice: Cu ajutorul unui instrument (precum Ahrefs, Moz Open Site Explorer, SEMrush, sau chiar Google Search Console care are o secțiune “Links”), uită-te câte link-uri externe ai și din câte domenii unice provin. Important e mai mult numărul de domenii de legătură decât totalul link-urilor (1000 de linkuri din 2 site-uri nu e la fel de bine ca 1000 de linkuri din 100 de site-uri diferite). Notează în audit aceste cifre de ansamblu.
-
Autoritatea și relevanța link-urilor: Evaluează calitatea surselor:
-
Ai link-uri de pe site-uri cu autoritate ridicată (ex: publicații cunoscute, site-uri academice, guvernamentale, mari bloguri din industrie)? Acestea sunt foarte valoroase.
-
Link-urile provin din site-uri relevante domeniului tău? De pildă, dacă ai un site de marketing și primești link de pe blogul unei agenții de marketing, e excelent. Dacă primești de pe un site random de rețete culinare care n-are legătură, e mai puțin util (poate suspect chiar).
-
Distribuția anchor text: Analizează ce texte de ancoră folosesc site-urile care te leagă. Ai multe linkuri pe anchor exact “audit SEO” sau numele brandului tău? O distribuție naturală are anchor divers – multe cu numele brandului, unele generice (“site web”, “acest articol”), câteva cu cuvinte cheie. Dacă vezi un procent mare nenatural de ancore exact-match (ex: 80% din link-uri au fix “audit SEO gratuit”), ar putea fi o problemă de supra-optimizare (uneori rezultat al link building-ului artificial).
-
-
Identificarea link-urilor toxice sau spam: Din păcate, nu toate backlink-urile ajută – unele pot dăuna. Caută în profilul tău:
-
Site-uri de spam, de tip ferme de link-uri, directoare web vechi și irelevante, comentarii de forum spammy. Dacă observi un număr de linkuri venind din astfel de zone dubioase (site-uri cu conținut pornografic, jocuri de noroc, site-uri în alte limbi total irelevante), notează-le. Google e destul de bun la a le ignora, dar dacă profilul tău are multe astfel de linkuri, ar putea afecta. În caz extrem, există instrumentul Disavow Links de la Google, prin care poți cere să nu țină cont de anumite linkuri. Folosește-l cu precauție și doar dacă ești sigur că ai linkuri spam făcute fără voia ta (ex: ai fost victima unui Negative SEO).
-
Vezi dacă ai fost ținta vreunui attack de tip SEO negativ (sute de linkuri cu același anchor aiurea, de pe site-uri cu reputație proastă). E rar, dar merită aruncat un ochi.
-
-
Raport dofollow/nofollow: Link-urile pot fi dofollow (implicând transmiterea de PageRank) sau nofollow (unde sursa spune “nu vreau să transfer credit”). Multe nofollow nu-s problemă, diversitatea e normală (ex: linkurile din rețele sociale sau comentarii sunt de obicei nofollow). Dar e util să știi: dacă absolut toate backlinkurile tale sunt nofollow, atunci practic Google nu contabilizează un “vot” clar din niciunul – deci va trebui să lucrezi la a obține și câteva dofollow de calitate.
-
Comparativ cu competiția: De dragul unei imagini de ansamblu, poți verifica cum stai față de competitorii direcți. Dacă principalul tău competitor are 500 de domenii care îl linkează și tu ai 50, va trebui probabil să investești în link building pentru a recupera diferența. Nu detaliem strategii de link building aici, dar e un insight valoros din audit: îți arată unde te situezi. Unele unelte (Ahrefs, Moz) dau și un scor de autoritate (Domain Rating / Domain Authority) – compară-l cu competitorii ca indicator.
Rezultatul analizei backlinkurilor în audit ar trebui să fie o listă de constatări: unde stai bine (poate ai câteva linkuri excelente de la parteneri sau presă), unde stai slab (puține linkuri, sau linkuri multe dar slabe), și eventual un plan de acțiune – de exemplu, “Ar fi bine să obțin linkuri noi de la 2-3 bloguri de specialitate” sau “Trebuie să trimit disavow pentru spam-ul din site-urile rusești care mă leagă”.
Calitatea link-urilor și toxinitate
(Nota: Această secțiune se combină în mare parte cu cea de mai sus, o putem continua mai succint sau integra)
Pe lângă analiza cantitativă, în auditul off-page trebuie subliniat aspectul calitativ al legăturilor externe:
-
Un link de calitate provine de la un site cu reputație bună, conținut real, relevant industriei tale și ideal într-un context editorial (ex: într-un articol care te menționează ca sursă). Aceste linkuri sunt comoara off-page. În audit, enumeră-ți top 10-20 cele mai bune linkuri (ca surse). E important să știi ce te ajută deja.
-
Un link toxic vine de la un site penalizat sau de foarte proastă calitate, posibil ca urmare a unor scheme de link exchange masiv sau cumpărare de linkuri de pe site-uri dubioase. Dacă în trecut s-au făcut astfel de tactici pentru site-ul tău, auditul le va scoate la iveală.
-
Dacă identifici linkuri toxice, următorii pași posibili după audit:
-
Încerci să contactezi webmasterii acelor site-uri să elimine linkul (rar eficient, dar profesional ar fi prima încercare).
-
Folosești fișierul de disavow (o listă cu acele domenii, încărcată în Google Search Console, prin care spui “nu vreau să țină cont de ele”). Aceasta e o măsură extremă și trebuie făcută cu atenție – doar dacă e clar că linkurile respective îți fac rău. Atenție: dacă site-ul tău nu are penalizări manuale și nu vezi semne evidente de scădere din cauza linkurilor proaste, uneori e mai bine să le lași, Google oricum le ignoră de multe ori. Fă disavow doar dacă știi ce faci sau cu ajutorul unui specialist SEO.
-
-
Broken backlinks: Interesant de verificat – ai site-uri care te legau dar linkul acum duce la 404 la tine? Poți descoperi astfel de situații cu Ahrefs (raport “Broken backlinks”). Dacă da, profită: pune redirect de la acea pagină 404 la una relevantă actuală, ca să recuperezi valoarea acelui link existent. De exemplu, un ziar te-a menționat acum 3 ani dar linkul era către un URL vechi care între timp nu mai există – fă-l să ducă la un URL nou echivalent.
Compararea cu competitorii
În mediul afacerilor online, concurența joacă un rol semnificativ. Un audit SEO complet ar trebui să includă și o scurtă analiză comparativă cu principalii competitori în nișa ta:
-
Identifică competitorii SEO: Pot fi diferiți de competitorii de business tradiționali. Uită-te pe Google la cuvintele cheie importante pentru tine (“audit SEO”, “servicii SEO [oras]”, etc.) și vezi cine apare în primele rezultate. Aceia sunt competitorii tăi în căutare.
-
Compară conținutul: Vizitează site-urile lor. Ce fac ei bine? Au articole foarte cuprinzătoare? Au studii de caz, testimoniale pe site? Ce subiecte abordează pe blog? În audit, notează idei pe care le poți împrumuta sau lacune pe care le poți exploata (de ex., dacă observi că niciun competitor local nu a scris despre un anumit subiect de interes, ai putea tu crea conținut și câștiga poziții).
-
Compară tehnicul: Poate fi greu fără unelte avansate, dar poți verifica, de pildă, viteza site-urilor concurente cu PageSpeed (să vezi dacă stau mai bine sau mai rău ca tine). Sau vezi dacă site-ul lor e https, dacă au AMP (Accelerated Mobile Pages) – unele site-uri de știri folosesc.
-
Backlink-urile competitorilor: Instrumentele SEO îți permit să vezi profilul de link al altora. Uită-te de unde au linkuri. Poți descoperi oportunități: de exemplu, competitorul are un link de la un director local de firme – poți și tu înscrie firma acolo. Sau a scris un guest post pe un blog de specialitate – poate poți și tu. Listează 2-3 surse de link pe care le-ai putea “replica” pentru site-ul tău.
-
Autoritatea comparativă: Menționam scoruri gen Domain Authority – dacă al tău e 20 și competitorii au 40-50, știi că trebuie să muncești la construirea de autoritate (prin conținut de calitate care să atragă linkuri, PR, parteneriate, etc.). Dacă ești aproape de ei, atunci poate conținutul și on-page-ul va face diferența.
Analiza competitorilor nu e menită să te descurajeze, ci să te inspire și să te informeze. Vei ști astfel unde să concentrezi eforturile ca să-i depășești. Poate competitorul X are mai multe backlinkuri, dar tu poți câștiga printr-un conținut mai bun. Sau invers. Important e că auditul îți dă această perspectivă externă.
Instrumente SEO gratuite pentru un audit
După cum ai văzut, a face un audit SEO implică verificarea multor lucruri. Din fericire, există o serie de instrumente gratuite care te ajută să strângi datele necesare și să identifici problemele rapid. Iată unele dintre cele mai utile unelte (gratuite sau care au versiuni gratuite) pe care să le folosești:
-
Google Search Console – deja l-am menționat de multe ori și nu întâmplător. Este probabil cel mai important instrument gratuit pentru orice proprietar de site. GSC îți arată: erori de indexare, statisticile de clicuri și afișări pe cuvinte cheie, backlink-urile către site-ul tău, probleme de uzabilitate mobilă, securitate, Core Web Vitals agregate și multe altele. Practic, e fereastra ta directă către modul în care Google comunică cu site-ul tău【15†】.
-
Google Analytics – îți oferă o perspectivă asupra comportamentului utilizatorilor pe site. În context de audit SEO, GA te poate ajuta să vezi:
-
Care pagini au bounce rate foarte mare (posibil semnal că acel conținut nu corespunde așteptărilor celor veniți din Google).
-
Cum evoluează traficul organic în timp (poate identifici o scădere bruscă corelată cu o dată, ceea ce te poate trimite către un update de algoritm sau o problemă tehnică apărută atunci).
-
Ce pagini generează conversii sau obiective (astfel știi pe ce pagini să te concentrezi în optimizare).
-
-
Google PageSpeed Insights – am vorbit despre el la viteza site-ului. E gratuit și esențial pentru auditul de performanță. (Alternativ, există și GTmetrix care e tot gratuit pentru teste manuale și foarte util).
-
Screaming Frog SEO Spider (varianta free) – este o aplicație desktop care “crawlează” site-ul tău ca un motor de căutare și scoate la iveală tot: titluri, meta descrieri, coduri de status (identifici rapid toate 404-urile), pagini fără meta, lungimi de titlu, hierarchie, linkuri interne, tot tacâmul. Varianta gratuită are limită de 500 de URL-uri per crawl, ceea ce e suficient pentru site-uri mici sau medii. Pentru site-uri mai mari, poți face audit pe secțiuni sau opta pentru versiunea plătită, dar de multe ori cei ~500 de URL-uri acoperă paginile esențiale.
-
Ahrefs Webmaster Tools – Ahrefs, un tool SEO popular, oferă gratuit un pachet de “Webmaster Tools” dacă validezi site-ul, similar cu Search Console. Acesta include un audit de site (tehnic) și date despre backlink-urile tale. Poate fi o completare bună la GSC, mai ales pentru partea de linkuri (Ahrefs are o bază de date de link-uri foarte mare).
-
Moz Link Explorer – pentru o verificare rapidă a backlink-urilor și autorității domeniului, Moz are un tool gratuit (limitat la câteva interogări pe zi). Introduci domeniul și poți vedea Domain Authority, top linking domains, anchor text principal etc.
-
Ubersuggest – un alt instrument freemium (dezvoltat de Neil Patel) care oferă insight-uri despre SEO, atât on-page cât și off-page, inclusiv sugestii de cuvinte cheie și conținut.
-
SEOquake (browser extension) – un plugin de browser (Chrome, Firefox) care îți poate afișa rapid metrici SEO pentru orice pagină navigată: densitate cuvinte cheie, info despre titlu/meta, număr de linkuri interne/externe, scoruri de la SEMrush etc. E util în audit pentru a examina pagini individuale fără a tot inspecta codul manual.
-
Plagiarism checker – dacă suspectezi conținut duplicat extern, există tool-uri online gratuite de verificat plagiat (Copyscape are versiune free limitată, sau duplichecker.com). Poți rula paragrafe din site să vezi dacă apar identic în altă parte.
-
Mobile-Friendly Test (Google) – pentru testarea rapidă a optimizării mobile amintită, tot un serviciu gratuit Google.
Lista poate continua, dar acestea sunt printre cele mai folosite fără cost. Profitând de ele, chiar și un începător poate obține date valoroase despre site și poate descoperi probleme SEO ascunse. Recomandarea este să folosești combinația acestor unelte, pentru că fiecare îți dă o piesă din puzzle: GSC pentru comunicare directă cu Google, un crawler ca Screaming Frog pentru o vedere internă, PageSpeed pentru viteză, link explorers pentru profilul off-page.
Important: uneltele îți arată ce se întâmplă, dar interpretarea și acțiunile îți revin ție. De aceea, un audit SEO nu se rezumă la generarea unui raport automat – trebuie să și înțelegi informațiile și să stabilești pașii de corectare, cum am făcut noi în acest ghid.
După audit: implementare și monitorizare
Felicitări, ai parcurs auditul SEO și ai o listă clară de constatări și probleme de rezolvat! Pasul următor este critic: implementarea îmbunătățirilor și monitorizarea rezultatelor. Un audit nu are valoare dacă recomandările rămân pe hârtie (sau în fișier). Iată cum să procedezi după ce ai făcut un audit SEO:
-
Prioritizează problemele: Nu toate au aceeași urgență sau impact. De obicei, se abordează în ordinea:
-
Probleme critice tehnice: site-ul neindexat, erori masive 404, site picat/foarte lent, probleme de securitate. Acestea trebuie rezolvate imediat, pentru că afectează direct prezența în Google.
-
Optimizări on-page de impact: de exemplu, dacă ai pagini importante fără titluri sau cu conținut foarte slab, merită să fie printre primele acțiuni.
-
Sarcini ușor de făcut și cu efect rapid: uneori schimbarea unui titlu meta sau adăugarea unei descrieri poate fi făcută în câteva minute și aduce beneficii vizibile. Pune pe listă și aceste “quick wins” devreme, ca să culegi roade imediate.
-
Task-uri de durată mai lungă: cum ar fi crearea de conținut nou, campanii de obținere de backlinkuri, refacerea structurii site-ului – acestea le vei planifica pe termen mediu, eventual pe săptămâni sau luni.
-
-
Acționează etapizat: Dacă încerci să le faci pe toate odată, te poți copleși (mai ales dacă lucrezi singur sau cu echipă mică). Abordează planul pas cu pas. De exemplu, în prima săptămână rezolvi toate 404-urile și adaugi redirecturi, optimizezi 5 pagini cu titluri/descrieri noi și îmbunătățești viteza homepage-ului. În săptămâna următoare, rescrii conținutul la 2 pagini importante și începi contactarea a 3 site-uri partenere pentru posibile linkuri. Ș.a.m.d.
-
Monitorizează modificările în Search Console și Analytics: După ce faci schimbări majore (ex: ai pus noindex la pagini nedorite, ai adăugat sitemap nou, ai schimbat titluri), urmărește:
-
Search Console: Vezi dacă dispar erorile raportate (ex: “pagina X nu mai are erori de accesare”), vezi dacă Google a preluat noile meta descrieri (uneori le va afișa în rezultate dacă le consideră mai bune). Folosește funcția de Validare remediere din GSC când rezolvi o problemă (ex: la Coverage, dacă ai avut erori și le-ai rezolvat, apasă “Validate Fix”).
-
Analytics: Uită-te la trafic organic. Nu te aștepta la creșteri miraculoase peste noapte, SEO e gradual. Dar poți vedea semne: bounce rate în scădere pe paginile pe care le-ai îmbunătățit (semn că utilizatorii găsesc conținut mai bun), creșteri ușoare de trafic pe anumite pagini (poate datorită titlului mai atractiv).
-
Rank tracking: Dacă ai cuvinte cheie critice, poți folosi un tool de monitorizare poziții (sunt și unele gratuite limitat, ca Google Rank Checker sau setări manuale incognito). Vezi dacă poziția se îmbunătățește treptat în săptămânile de după implementare pentru acele cuvinte.
-
-
Testează din nou: SEO este și despre experimentare. După implementare, dă-ți seama că unele schimbări pot să nu aibă efectul scontat și va trebui să ajustezi. De exemplu, ai schimbat un titlu meta dar CTR-ul tot nu crește – poate trebuie altă abordare în copywriting. Sau ai micșorat imagini dar scorul PageSpeed tot e galben – mai sapă după alte cauze. Auditul inițial îți dă direcția, dar uneori e nevoie de iterații.
-
Rămâi la curent: SEO nu e static. Poate peste 6 luni Google lansează un update major (ex: schimbă modul de evaluare a linkurilor sau conținutului). E bine să rămâi informat prin bloguri de specialitate, grupuri sau alerte Google, ca să știi dacă trebuie să ajustezi ceva la site-ul tău. O dată ce ai parcurs un audit complet, va fi mult mai ușor să faci mini-audituri periodice (de exemplu, la 6 luni reverifici cei mai importanți indicatori).
-
Continuitate: Gândește-te la SEO ca la un proces continuu, nu ca la un efort singular. După audit și optimizările rezultate, vei vedea probabil îmbunătățiri. Dar concurenții nu stau nici ei – deci poate peste un timp va trebui să creezi și mai mult conținut, să obții și mai multe linkuri. Ține un to-do list SEO permanent în cadrul strategiei de marketing, alimentat inițial de auditul actual, dar la care adaugi pe măsură ce descoperi noi oportunități.
Foarte important: răbdare și perseverență. Rezultatele SEO solide nu apar instant. Dar cu un audit bine făcut și acțiuni consecvente, site-ul tău va crește gradual, îți vei vedea pozițiile urcând și traficul organic aducând tot mai mulți potențiali clienți. E ca și cum ai însămânța și îngriji o grădină – ai semănat semințele optimizării, acum trebuie să uzi plantele și să le îngrijești, iar în timp vei culege roadele.
Concluzie
Un audit SEO realizat temeinic poate fi diferența dintre un site care stagnează în anonimatul internetului și un site care domină rezultatele căutărilor în domeniul său. Am parcurs în acest ghid gratuit toate etapele esențiale despre cum să faci un audit SEO: de la verificările tehnice de bază (indexare, viteză, mobil), la optimizarea conținutului on-page (cuvinte cheie, titluri, structura textului) și până la evaluarea profilului de backlink-uri și a poziției în raport cu competitorii.
Cheia succesului stă în acțiune consecventă. Doar identificând problemele nu vei vedea schimbare – însă odată ce începi să aplici remediile și îmbunătățirile descoperite, vei observa cum site-ul tău devine mai prietenos cu Google și mai atractiv pentru vizitatori. Fiecare pagină optimizată, fiecare secundă câștigată la timpul de încărcare, fiecare link valoros obținut – toate se adună și contribuie la creșterea vizibilității tale online.
Acest ghid oferă fundația și direcția. Provocarea și totodată oportunitatea este acum la tine: pune în practică aceste cunoștințe! Începe auditul site-ului tău chiar astăzi, pas cu pas, și nu te lăsa descurajat de volum sau detalii tehnice. Cu fiecare problemă rezolvată, vei căpăta încredere și vei vedea rezultate. SEO nu este magie, ci muncă strategică orientată spre a oferi cea mai bună experiență utilizatorilor și a demonstra motoarelor de căutare relevanța afacerii tale.
În loc de final, reține: un audit SEO nu este o cheltuială, ci o investiție în viitorul afacerii tale online. Este ca și cum ți-ai calibra busola înainte de o călătorie – te asiguri că mergi în direcția bună. Așadar, ajustează-ți site-ul conform concluziilor auditului și vei fi cu un pas (sau mai mulți) înaintea concurenței. Succes în optimizare și trafic cât mai bogat!
Întrebări frecvente (FAQ)
1. Ce este un audit SEO și la ce folosește?
Un audit SEO este o analiză amplă a unui site web din perspectiva optimizării pentru motoarele de căutare. Practic, auditul examinează toți factorii care pot influența poziția site-ului în rezultatele Google – de la aspecte tehnice (indexare, viteză, erori) la conținut (cuvinte cheie, calitate text) și factori externi (backlinkuri, mențiuni). Scopul auditului este să identifice problemele sau lipsurile care împiedică site-ul să aibă vizibilitate maximă în căutări. În urma unui audit SEO, proprietarul site-ului primește o listă de recomandări concrete: ce să repare și ce să îmbunătățească. Folosind aceste informații, se pot face optimizări ce duc la creșterea traficului organic, la o experiență mai bună pentru utilizatori și, în final, la îmbunătățirea performanțelor de business (mai mulți clienți, vânzări etc.).
2. Cât de des ar trebui să fac un audit SEO pentru site-ul meu?
În general, este recomandat să efectuezi un audit SEO cel puțin o dată pe an. Totuși, în funcție de context, frecvența poate crește:
-
Dacă site-ul trece prin modificări majore (redesign, schimbare structură, adăugare de multe pagini noi), este bine să faci un audit imediat după pentru a verifica dacă totul este în regulă din punct de vedere SEO.
-
Dacă observi scăderi bruște sau semnificative de trafic organic și nu știi motivul, un audit punctual te poate ajuta să depistezi problema (poate un update Google sau o defecțiune tehnică).
-
Pentru site-urile foarte active (ex: magazine online cu sute de produse adăugate lunar, bloguri cu conținut zilnic) sau aflate într-o nișă foarte competitivă, un audit la 6 luni (sau micro-audituri trimestriale pe anumite aspecte) poate fi benefic.
Menținând o rutină de audit periodic, te asiguri că site-ul tău rămâne aliniat cu cele mai bune practici SEO și poate reacționa rapid la orice schimbare de algoritm sau comportament al utilizatorilor.
3. Care sunt cele mai bune instrumente gratuite pentru a face un audit SEO?
Există numeroase instrumente gratuite care te pot ajuta să strângi date și să identifici probleme în timpul auditului SEO. Câteva esențiale sunt:
-
Google Search Console – oferă informații direct de la Google despre indexare, erori, performanța pe cuvinte cheie, experiența pe mobil și altele, fiind un must-have în orice audit.
-
Google Analytics – ajută la analizarea comportamentului vizitatorilor (bounce rate, durata sesiunii, pagini populare), indicând unde pot exista probleme de conținut sau user experience.
-
Google PageSpeed Insights – analizează viteza site-ului pe mobil și desktop, oferind recomandări pentru îmbunătățirea timpilor de încărcare și a Core Web Vitals.
-
Screaming Frog SEO Spider (versiunea gratuită) – un crawler ce scanează până la 500 de URL-uri, listând titlurile, meta descrierile, codurile de stare (404, 301), linkurile interne etc., ideal pentru a depista erori tehnice și conținut lipsă.
-
Ahrefs Webmaster Tools – cu un cont gratuit poți vedea profilul de backlinkuri al site-ului și poți rula un audit de bază de site, complementând datele din Search Console.
-
Moz Link Explorer / Ubersuggest – instrumente online pentru verificarea autorității domeniului, a link-urilor externe și pentru idei de cuvinte cheie, utile în special dacă nu ai acces la soluții plătite.
Folosind aceste instrumente (și altele similare), poți acoperi majoritatea aspectelor unui audit SEO fără costuri. Cheia este să le folosești în paralel și să corelezi informațiile – de exemplu, vezi erori în Search Console, apoi folosești Screaming Frog să detalii și Google PageSpeed pentru a testa remedierile de performanță.
4. Pot să fac singur un audit SEO sau am nevoie de un specialist?
Poți absolut să îți faci singur un audit SEO, mai ales cu ajutorul ghidurilor precum acesta și al instrumentelor gratuite disponibile. Mulți proprietari de afaceri online și marketeri începători reușesc să identifice și să rezolve probleme SEO de bază pe cont propriu. Acest lucru este posibil dacă:
-
Ești dispus să înveți conceptele de bază SEO (cuvinte cheie, meta tag-uri, indexare, etc.) și să acorzi timp analizei datelor.
-
Urmezi structurat pașii unui audit (tehnic, on-page, off-page) și folosești instrumentele indicate pentru a-ți ghida munca.
-
Ai un site de dimensiuni mici sau medii și problemele nu sunt extrem de complexe tehnic.
Totuși, există situații când implicarea unui specialist SEO poate fi foarte valoroasă: -
Dacă site-ul tău este mare (mii de pagini) sau într-un sector foarte competitiv, un expert poate veni cu experiență și cu instrumente avansate plătite pentru a detecta finețuri.
-
Dacă în audit descoperi probleme complexe (penalizări Google, necesitatea modificării structurii profunde a site-ului, optimizări tehnice complicate), un consultant SEO sau o agenție te pot ajuta să rezolvi rapid și corect, evitând greșeli.
-
Dacă pur și simplu nu ai timp suficient sau găsești dificile aspectele tehnice, externalizarea auditului către un specialist te poate scuti de bătăi de cap.
În concluzie, merită să încerci singur o evaluare SEO a site-ului – vei înțelege mai bine cum funcționează lucrurile. Dacă te blochezi sau vrei să aprofundezi, consultarea unui expert poate transforma descoperirile auditului într-un plan de acțiune și rezultate concrete mai rapid.
5. Cât timp durează să vezi rezultate după ce aplic recomandările unui audit SEO?
SEO este un joc al răbdării. După ce implementezi optimizările recomandate de audit, timpul necesar pentru a vedea rezultate poate varia în funcție de mai mulți factori:
-
Tipul modificărilor: Unele schimbări pot avea impact aproape imediat. De exemplu, repararea unui fișier robots.txt care bloca site-ul poate aduce în câteva zile indexarea paginilor și implicit apariția lor în rezultate. Îmbunătățirea vitezei site-ului poate reduce imediat bounce rate-ul. Pe de altă parte, adăugarea de conținut nou sau obținerea de backlinkuri sunt acțiuni al căror efect se vede în săptămâni sau luni, pe măsură ce Google recalculează relevanța și autoritatea.
-
Frecuencia de crawl și indexare: Google nu vizitează toate site-urile la fel de des. Site-urile mari sau foarte active sunt crawlate zilnic, altele poate doar săptămânal sau mai rar. După modificări, Google Search Console îți permite să soliciți recrawl, ceea ce poate grăbi un pic lucrurile. În general, pentru modificări on-page, vezi reacții în 1-4 săptămâni.
-
Concurența și dificultatea cuvintelor cheie: Dacă țintești cuvinte cheie foarte competitive, chiar și cu un site perfect optimizat îți poate lua câteva luni să urci semnificativ, deoarece alții au deja vechime și autoritate. Pe cuvinte cheie de nișă sau long-tail, poți vedea salturi notabile mult mai repede (chiar în câteva zile după ce ai publicat conținut nou optimizat, de exemplu).
-
Impactul cumulativ: De obicei, rezultatele SEO cresc gradual. După ~2-3 luni de la implementarea auditului, ar trebui să observi un trend ascendent clar în trafic organic și poziții. Uneori pot apărea spikes (ex: un update Google favorabil te ridică brusc), dar să nu depinzi de asta.
În medie, mulți specialiști spun că SEO implementat corect arată rezultate solide cam în 3-6 luni. Primele semne pot veni mai devreme, dar consolidarea pozițiilor bune necesită timp. Important e să monitorizezi constant (prin Analytics/Search Console) și să continui optimizarea – SEO nu se termină odată cu auditul, ci auditul este începutul unui proces continuu de îmbunătățire. Dacă ești consecvent, în timp relativ scurt vei vedea din ce în ce mai mult trafic calificat ajungând pe site-ul tău fără să plătești reclame, ceea ce confirmă că eforturile de optimizare dau roade.
Iti recomand sa citesti si alte articole
Ce este ChatGPT? Utilizări și Modalități de Folosire
Utilizare ChatGPT: 7 Greșeli Comune si Soluții Simple
Ce este Google Gemini 1.5 Pro with Deep Research
ChatGPT vs. Google: Diferențe, Avantaje și Când să Folosești