Este tot mai greu în zilele noastre să găseşti pe cineva care nu a efectuat o analiză SWOT într-o formă sau alta, iar popularitatea acesteia este o reflectare a simplităţii şi utilităţii ei. Ideea este că persoana care face această analiză pune pe hârtie propriile puncte Tari şi Slabe (adică, acei factori care sunt o parte a persoanei respective) care afectează afacerea propusă.

De asemenea, ea examinează şi pune pe hârtie Ocazi­ile şi Pericolele (factorii externi) care ar putea afecta afacerea.

De exemplu:

Puncte tari: pregătire în vânzări, cunoştinţe bune tehnice despre produs, entuziasm.

Puncte slabe: lipsa cunoştinţelor de contabilitate, pregătire slabă în matematică.

Ocazii: ofertă ieftină pentru spaţiul de funcţionare a în­treprinderii, existenţa unei baze de clienţi.

Pericole: lipsa unui fond de rulment, competiţie locală puternică.

Ţinând seama de natura subiectivă a analizei SWOT, este destul de posibil ca oamenii să-şi subestimeze sau supraes­timeze capacităţile şi pregătirea profesională. Pentru a face procesul mai obiectiv se recomandă ca, atunci când subiectul şi-a terminat propria analiză, să apeleze la altă persoană pen­tru a completa analiza făcută de el şi apoi să compare cele două rezultate.

Identificarea ţelurilor şi obiectivelor personale

Exerciţiile anterioare s-au referit la identificarea deprinderilor necesare pentru asigurarea funcţionării eficiente a afa­cerii, dar este tot atât de important pentru managerii-proprietari să nu neglijeze aspiraţiile personale şi obiectivele fami­liei lui.

• Unde mă aflu eu acum şi unde vreau să fiu în 5 sau 10 ani de zile?

• Ce beneficii materiale mă aştept să câştig din funcţionarea propriei mele afaceri în ceea ce priveşte salariul, căminul meu, maşina mea, vacanţele mele etc.?

• Ce beneficii se aşteaptă familia mea să obţină din afacere?

• Sunt membrii familiei mele conştienţi de potenţialele angajamente substanţiale de timp şi efort implicate în stabilirea şi derularea unei afaceri? Sunt ei pregătiţi să accepte o posibilă dereglare în rutinele familiei şi posibile presiuni financiare în etapele iniţiale ale punerii pe picioare a afacerii?

• Ce preţ sunt eu pregătit să plătesc în ceea ce priveşte stresul şi riscul de sănătate personală ca să asigur suc­cesul afacerii?

• Cum voi măsura succesul afacerii în termeni materiali?

Cum voi măsura succesul afacerii în termeni de satisfacţie profesională şi autoîmplinire?

• Ce voi face când îmi voi fi atins scopurile?

• Voi fi în stare să fac faţă eşecului dacă afacerea nu reuşeşte?

• Sunt membrii familiei mele complet conştienţi de riscurile implicate?

• Am eu voinţa de a reuşi?

Acestea sunt doar o selecţie a întrebărilor pe care potenţialii manageri-proprietari ar trebui să le ia în considerare nu doar de unii singuri, ci consultându-se cu partenerii de viaţă şi familia. Sunt multe momente când ei au nevoie de sprijinul prietenilor şi familiei şi acest sprijin, probabil, trebuie să fie mult mai puternic dacă aspiraţiile şi obiectivele lor au fost luate în considerare. Din nou, când ţintele sunt identificate, pot fi pregă­tite planuri de acţiune pentru a monitoriza progresele şi dezvolta­rea, iar revizuirea acestor planuri ar trebui să fie făcută nu de unul singur ci împreună cu partenerii şi familia.